nunciaturăsubstantiv
nun-ci-a-tu-ră
Definiții
substantiv feminin
1Reprezentanță diplomatică a papei într-o țară, condusă de un nunțiu apostolic.
„Nunciatura de la București a organizat o recepție pentru diplomați."
substantiv feminin
2Funcția sau mandatul unui nunțiu apostolic.
„Nunciatura sa a durat cinci ani în această țară."
Gramatică
Articolul nehotărât: o nunciatură. Pluralul: nunciaturi.
Sinonime
reprezentanță papalăambasadă papală
Etimologie
Din italiană nunziatura, derivat din nunzio (nunțiu), care provine din latină nuntius (mesager).
Se scrie corect: Se scrie cu 'n' după 'u' și cu 'ă' la final: nunciatură. Atenție la grupul 'ci' – nu 'c' simplu.