nomenclaturăsubstantiv
no-men-cla-tu-ră
Definiții
substantiv feminin
1Listă sau sistem de nume folosite pentru a denumi și clasifica lucruri, ființe sau concepte dintr-un domeniu.
„În ora de biologie, am învățat nomenclatura plantelor din grădina școlii."
substantiv feminin
2Ansamblul denumirilor oficiale folosite într-o știință, o tehnică sau o administrație.
„Nomenclatura chimică ne ajută să înțelegem numele compușilor."
Gramatică
Se declină ca un substantiv feminin cu articol nehotărât 'o nomenclatură' și articol hotărât 'nomenclatura'. Pluralul este regulat: 'nomenclaturi'.
Sinonime
clasificarelistăterminologieinventar
Expresii și locuțiuni
nomenclatură de stat — Lista oficială a funcțiilor și denumirilor din administrația publică.
Etimologie
Din franceză 'nomenclature', care provine din latină 'nomenclatura' (listă de nume), format din 'nomen' (nume) și 'calare' (a chema).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' la final: nomenclatură, nu 'nomenclatura' (fără diacritice). Atenție la grupul 'cl' – nu 'nomenclatură' cu 'c' dublu.