neîntemeiatadjectiv
ne-în-te-me-iat
Definiții
adjectiv
1Care nu are temei, bază sau justificare; nejustificat, nefondat.
„Acuzațiile împotriva lui au fost neîntemeiate."
Gramatică
Adjectiv participial de la verbul a întemeia, cu prefixul negativ ne-. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Sinonime
nejustificatnefondatneîndreptățitneprovocat
Antonime
întemeiatjustificatfondatjust
Etimologie
Din ne- + întemeiat (participiul lui a întemeia), din slavă sau latină (temelie).
Se scrie corect: Se scrie cu cratimă: ne-întemeiat, nu 'neintemeiat' sau 'neîntemeiat' fără cratimă. Atenție la diacritice: â și ă.