neînsuflețitadjectiv
ne-în-su-fle-țit
Definiții
adjectiv
1Care nu are viață, care nu este viu; neînsuflețit se spune despre lucruri, obiecte, fenomene ale naturii, spre deosebire de ființe.
„Piatra este un obiect neînsuflețit."
adjectiv
2Despre o persoană: lipsit de expresie, de vigoare, fără viață interioară; apatic, indiferent.
„Privea în gol cu ochi neînsuflețiți."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme flexionare: neînsuflețit, neînsuflețită, neînsuflețiți, neînsuflețite.
Expresii și locuțiuni
natură neînsuflețită — totalitatea elementelor din mediul înconjurător care nu au viață (pietre, apă, aer etc.)
Etimologie
Format din prefixul ne- + însuflețit (participiul verbului a însufleți, din slavă sau latină populară).
Se scrie corect: Se scrie cu cratimă: ne-însuflețit. Atenție la diacritice: â, ș, ț. Greșeală frecventă: 'neinsufletit' fără cratimă și fără diacritice.