muncitadjectiv
mun-cit
Definiții
adjectiv
1Care a fost supus unui efort fizic sau intelectual; care denotă muncă, trudă.
„Pâinea muncită este cea mai dulce."
adjectiv
2Despre pământ: lucrat, arat, cultivat.
„Ogorul muncit de țăran dă roade bogate."
Gramatică
Participiu trecut al verbului 'a munci'. Se folosește și ca adjectiv, acordându-se în gen, număr și caz cu substantivul.
Antonime
odihnitnecultivatnearat
Expresii și locuțiuni
pâine muncită — câștigată prin muncă grea, deci mai prețioasă
Etimologie
Din verbul 'a munci', de origine slavă (munciti), cu sensul inițial de 'a chinui'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' și 'i' la final: 'muncit', nu 'munțit' sau 'muncit' cu 'ț'.