montantsubstantiv
mon-tant
Definiții
substantiv neutru
1Sumă totală de bani, valoare totală a unei plăți sau a unei cheltuieli.
„Montantul facturii la electricitate a fost mai mare luna aceasta."
substantiv neutru
2Element vertical de rezistență într-o construcție, ușă sau fereastră.
„Montanții ușii sunt din lemn masiv."
Gramatică
La plural, articulat: montantele. Se folosește frecvent în contexte financiare și tehnice.
Expresii și locuțiuni
montantul unei facturi — suma totală de plată indicată pe o factură
Etimologie
Din franceză 'montant', participiul prezent al verbului 'monter' (a urca), cu sensul de 'total care urcă'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'o' la început, nu 'muntant'. Atenție la terminația '-ant', nu '-ent'.