monoliticadjectiv
mo-no-li-tic
Definiții
adjectiv
1Care este format dintr-un singur bloc de piatră sau dintr-o singură bucată compactă.
„Statuia monolitică a fost sculptată dintr-un singur bloc de granit."
adjectiv
2Care este compact, unitar, fără diviziuni interne; care nu poate fi împărțit sau modificat ușor.
„Partidul avea o structură monolitică, fără curente interne."
Gramatică
Plural
monolitici (masc.), monolitice (neutru/fem.)
Articulat
monoliticul (masc. sg.), monolitica (fem. sg.)
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme flexionare: monolitic, monolitică, monolitici, monolitice.
Expresii și locuțiuni
structură monolitică — Organizație sau sistem unitar, cu putere centralizată, fără opinii divergente.
Etimologie
Din franceză monolithique, care provine din grecescul monolithos (monos = singur, lithos = piatră).
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 'l' și cu 'c' final: monolitic, nu 'monolitik' sau 'monolitică' (pentru feminin). Atenție la plural: monolitici (masc.) și monolitice (fem./neutru).