monoftonga - definiție, sinonime, exemple

DEX › monoftonga

monoftongaverb

mo-nof-ton-ga

Definiții

verb

1A transforma un diftong într-o vocală simplă (monoftong), în procesul de evoluție a limbii sau în pronunție.

„În limba română veche, diftongul 'ea' s-a monoftongat în anumite cuvinte."

Verb de conjugarea I, persoana a III-a singular, prezent, indicativ (el/ea monoftonga). Infinitiv: a monoftonga. Participiu: monoftongat.

a diftonga

Din franceză 'monophtonguer' sau din substantivul 'monoftong' (din greaca veche 'monos' = singur + 'phthongos' = sunet).

Se scrie corect: Se scrie cu 'f' și 't', nu 'monoftonga' cu 'ph' (greșit: monoftonga). Atenție la accent: monoftongá (nu monóftonga).

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.