mirossubstantiv
mi-ros
Definiții
substantiv neutru
1impresie produsă asupra organului olfactiv de anumite substanțe; senzație percepută cu nasul.
„Mirosul de pâine proaspătă umplea toată casa."
substantiv neutru
2caracteristică a unui lucru de a avea un anumit miros (plăcut sau neplăcut).
„Acest parfum are un miros foarte plăcut."
Gramatică
Substantiv neutru, cu pluralul 'mirosuri'. La singular, forma articulată este 'mirosul'.
Expresii și locuțiuni
a avea miros de... — a emana un anumit miros, a semăna cu ceva din punct de vedere olfactiv
miros de bani — situație în care se simte că există bani sau afaceri profitabile
Etimologie
Din latină 'mirus' (minunat) sau din verbul 'a mirosi', de origine latină.
Se scrie corect: Se scrie cu un singur 'r' și un singur 's': 'miros', nu 'miross' sau 'miros' cu 'â'.