miorlăitsubstantiv
mi-or-lă-it
Definiții
substantiv neutru
1Sunet sau serie de sunete caracteristice pisicii, asemănătoare unui mieunat prelung și plângător.
„Miorlăitul pisicii de la ușă m-a trezit din somn."
substantiv neutru
2Vorbire sau plângere plângăcioasă, cu ton tânguitor, folosită pentru a impresiona sau a obține ceva.
„Nu mai suport miorlăitul tău; spune clar ce vrei!"
Gramatică
Substantiv provenit din verbul a miorlăi. Se folosește adesea cu sens figurat pentru a descrie o atitudine plângăcioasă.
Sinonime
mieunatmierlăittânguireplânset
Antonime
răcneturletstrigăt
Expresii și locuțiuni
a face miorlăituri — a se plânge insistent și plângăcios
Etimologie
Formă substantivală a verbului miorlăi, de origine onomatopeică, imitând sunetul pisicii.
Se scrie corect: Se scrie cu â în interior: miorlăit, nu miorlait. Atenție la diacritice: ă și â.