ministrusubstantiv
mi-nis-tru
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care conduce un minister (departament guvernamental) și face parte din guvernul unui stat.
„Ministrul Educației a anunțat noi programe pentru școli."
substantiv masculin
2În sens figurat, persoană care are o funcție importantă sau care reprezintă ceva.
„El este ministrul culturii în această comunitate."
Gramatică
La plural, forma corectă este 'miniștri', nu 'ministri'. Se folosește cu articol hotărât: ministrul, miniștrii.
Sinonime
secretar de statmembru al guvernuluidemnitar
Expresii și locuțiuni
prim-ministru — Șeful guvernului, care conduce Consiliul de Miniștri.
consiliu de miniștri — Organismul format din toți miniștrii, condus de prim-ministru.
Etimologie
Din franceză 'ministre', care provine din latină 'minister' (slujitor, servitor).
Se scrie corect: Se scrie 'ministru', cu 'i' după 'm' și fără 'e' la final. Greșeală frecventă: 'ministru' scris 'ministru' (corect) vs 'ministru' (incorect). Atenție la plural: 'miniștri' cu 'ș'.