ministersubstantiv
mi-nis-ter
Definiții
substantiv masculin
1Membru al guvernului care conduce un minister (departament) și răspunde de o anumită activitate de stat.
„Ministrul Educației a vizitat școala noastră."
substantiv masculin
2Titlu dat unor înalți funcționari de stat, în unele țări, cu rang de ministru.
„Ministrul de externe a semnat tratatul."
Gramatică
La plural, forma corectă este 'miniștri', nu 'ministri'. Se folosește cu articol hotărât: 'ministrul'.
Expresii și locuțiuni
prim-ministru — Șeful guvernului, cel mai important ministru.
Etimologie
Din franceză ministre, latină minister (slujitor, servitor).
Se scrie corect: Atenție la plural: 'miniștri' (cu 'ș'), nu 'ministri'. De asemenea, nu confunda cu 'minister' (clădire) – același cuvânt, dar cu sens diferit.