minaresubstantiv
mi-na-re
Definiții
substantiv feminin
1Acțiunea de a mina; subminare, săpare de galerii sub o construcție sau un teren pentru a o face să cadă sau pentru a o distruge.
„Minarea podului a fost planificată cu grijă de geniști."
substantiv feminin
2Subminare a sănătății, a unei situații sau a unui sistem printr-o acțiune lentă și continuă.
„Minarea încrederii între colegi a dus la destrămarea echipei."
Gramatică
Substantiv verbal provenit de la verbul 'a mina'. Se folosește frecvent în contexte militare și figurate.
Sinonime
subminaresăparedistrugereerodare
Antonime
consolidareîntărireprotejare
Expresii și locuțiuni
minarea terenului — acțiunea de a plasa mine sau de a săpa galerii sub pământ pentru a provoca prăbușiri
Etimologie
Din verbul 'a mina', care provine din francezul 'miner' sau italianul 'minare', derivat din 'mina' (galerie subterană).
Se scrie corect: Se scrie 'minare' cu un singur 'n', nu 'minnare'. Atenție la diacritice: 'minare' nu 'minäre'.