mieresubstantiv
mie-re
Definiții
substantiv feminin
1Substanță dulce, vâscoasă, produsă de albine din nectarul florilor, folosită ca aliment și în medicină.
„Dimineața îmi place să mănânc pâine cu miere."
substantiv feminin
2Figurat: lucru sau persoană foarte dulce, plăcut, blând.
„Vorbele ei erau miere pentru sufletul meu."
Gramatică
Plural
mieruri (rar, cu sensuri speciale)
Substantiv defectiv de plural în sensul obișnuit; pluralul 'mieruri' se folosește doar pentru varietăți de miere.
Sinonime
nectardulceațăsirop
Expresii și locuțiuni
a fi miere și lapte — a fi foarte blând, bun, îngăduitor
a curge miere și lapte — a fi belșug, prosperitate
a prinde muște cu miere — a atrage pe cineva cu lingușiri sau promisiuni
Etimologie
Din latină 'mel, mellis' (miere), prin intermediul formei populare 'mele'.
Se scrie corect: Se scrie 'miere', nu 'miare' sau 'miere' cu 'e' dublu. Atenție la diftongul 'ie'.