miesubstantiv
mi-e
Definiții
substantiv feminin
1Număr natural care reprezintă o mie de unități (1000).
„Am economisit o mie de lei."
substantiv feminin
2Puiul oii, animal tânăr din specia oilor.
„Mielul aleargă vesel pe câmp."
pronume personal
3Formă de dativ a pronumelui personal de persoana întâi singular, folosită ca pronume sau ca reflexiv.
„Îmi place să citesc."
Gramatică
Gen
feminin (pentru sensurile de număr și animal)
Plural
mii (pentru număr), miei (pentru animal)
Articulat
mia (număr), mielul (animal)
Ca pronume, 'mie' este formă neaccentuată de dativ, varianta accentuată fiind 'mie' (cu accent pe ultima silabă) sau 'mie' (cu accent pe prima silabă) în funcție de context.
Expresii și locuțiuni
a-i fi mie — a-i fi frică, a se teme (în limbaj popular)
o mie și una de nopți — referire la celebra colecție de povești arabe
Etimologie
Din latină 'mille' pentru număr, și din latină 'agnus' pentru animal, dar forma 'mie' provine din latină 'milia' (pluralul lui 'mille') sau din latină 'agnellus' (diminutiv), prin evoluție fonetică.
Se scrie corect: Se scrie 'mie' cu 'ie' la final, nu 'mi-e' (cu cratimă) când este substantiv. Ca pronume, se scrie 'mie' fără cratimă, dar se poate folosi și 'mi-e' pentru verbul 'a fi' (ex: mi-e frig).