micuțeladjectiv
mi-cu-țel
Definiții
adjectiv
1Foarte mic, drăguț și delicat; diminutiv afectuos pentru 'mic'.
„Pisicuța micuțelă se ascunsese sub pat."
adjectiv
2Care este tânăr, de vârstă fragedă (despre copii sau pui de animale).
„Fratele meu cel micuțel abia a împlinit trei ani."
Gramatică
Adjectiv cu forme de feminin: micuță, micuțele; plural: micuți, micuțe. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Expresii și locuțiuni
a fi micuț de statură — a avea o înălțime sub medie
Etimologie
Diminutiv al adjectivului 'mic', format cu sufixul '-uțel'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ț' după 'u', nu cu 't': micuțel, nu micutel.