Definiții
substantiv neutru
1Element chimic simplu, solid la temperatura obișnuită, cu luciu specific, bun conducător de căldură și electricitate, maleabil și ductil.
„Fierul și cuprul sunt metale folosite încă din antichitate."
substantiv neutru
2Material obținut prin prelucrarea unor astfel de elemente sau aliaje, folosit în construcții, industrie etc.
„Podul este construit din metal rezistent."
substantiv neutru
3Gen muzical caracterizat prin ritm rapid, chitare electrice puternice și voce intensă.
„Trupa cântă heavy metal."
Expresii și locuțiuni
metal prețios — metal rar și valoros, cum ar fi aurul sau argintul
greu de metal — muzică rock cu sunet puternic și agresiv
Etimologie
Din franceză métal, latină metallum, greacă metallon (mină, metal).
Se scrie corect: Se scrie 'metal', nu 'metall' sau 'metală'. Atenție la plural: 'metale', nu 'metaluri'.