meșterisubstantiv
meș-teri
Definiții
substantiv masculin
1Persoană pricepută într-o meserie sau artă; specialist, expert.
„Meșterul a reparat acoperișul în două zile."
substantiv masculin
2Persoană care construiește sau realizează ceva cu îndemânare, artist sau creator.
„Meșterii populari au făcut o icoană frumoasă."
Gramatică
Forma de plural a substantivului 'meșter'. La singular: 'meșter'.
Sinonime
meșteșugarmeseriașmaestruspecialistartizan
Antonime
amatorneîndemânatic
Expresii și locuțiuni
meșterul mare — constructorul principal sau cel mai priceput dintr-un grup
a fi meșter la ceva — a fi foarte priceput într-o activitate
Etimologie
Din slavă veche 'măštar' sau maghiară 'mester', cu sensul de 'maestru'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ș', nu 's': meșteri, nu 'mesteri'.