melopeesubstantiv
me-lo-pe-e
Definiții
substantiv feminin
1Cântare sau recitare monotonă, cu intonație cadențată, specifică unor ritualuri sau poeziei antice.
„Preotul a rostit o melopee solemnă în timpul slujbei."
substantiv feminin
2Stil de interpretare vocală în care melodia este subordonată textului, având un caracter declamator.
„Melopeea din muzica bizantină subliniază cuvintele sacre."
Gramatică
Se declină ca un substantiv feminin cu articol nehotărât 'o melopee'.
Antonime
cântec ritmatmelodie variată
Expresii și locuțiuni
a intona o melopee — a cânta sau a recita într-un mod monoton și solemn
Etimologie
Din franceză mélopée, care provine din greaca veche melopoiia (μελοποιία), compus din melos (cântec) și poiein (a face).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ee' la final, nu 'e' simplu: melopee, nu melope.