măturatverb
mă-tu-rat
Definiții
verb (participiu)
1Acțiunea de a curăța cu mătura; a îndepărta praful sau resturile de pe o suprafață.
„Am măturat curtea înainte de sărbători."
adjectiv
2Care a fost curățat cu mătura; fără praf sau resturi.
„Podeaua măturată strălucea de curățenie."
Gramatică
Participiu trecut al verbului 'a mătura' (conjugarea I). Se folosește cu auxiliarele 'a avea' și 'a fi' pentru timpuri compuse.
Sinonime
spălatcurățatbătut (cu mătura)
Expresii și locuțiuni
a mătura pe cineva — a învinge categoric pe cineva într-o competiție
Etimologie
Din latină 'maturare' (a grăbi, a coace), cu sensul de 'a curăța' dezvoltat în română.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'm', nu 'maturat'. Atenție la diacritice: măturat, nu maturat.