martirsubstantiv
mar-tir
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care suferă sau moare pentru credința, convingerile sau idealurile sale.
„Milion de oameni l-au considerat martir al libertății."
substantiv masculin
2Persoană care suferă chinuri sau moarte pentru o cauză nobilă.
„Eroul a devenit martir al luptei pentru dreptate."
Gramatică
Se folosește și la feminin: martiră (rar), plural: martire. Forma de plural pentru masculin este 'martiri'.
Sinonime
erouvictimăjertfăsacrificat
Expresii și locuțiuni
a fi martir — a suferi pentru o cauză, a se sacrifica
Etimologie
Din grecescul 'martys' (martor), prin latină și slavă.
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 't', nu 'martyir' sau 'martirr'.