majoradjectiv
ma-jor
Definiții
adjectiv
1Care este mai mare, mai important sau mai însemnat în raport cu altele.
„Problemele majore ale orașului sunt traficul și poluarea."
adjectiv
2Care a atins vârsta legală (18 ani), având drepturi și responsabilități depline.
„La 18 ani devii major și poți vota."
substantiv masculin
3Persoană care a împlinit vârsta legală de 18 ani.
„Un major are dreptul să semneze contracte."
substantiv masculin
4Grad militar superior căpitanului și inferior locotenent-colonelului.
„Maiorul a condus compania în exercițiul militar."
Gramatică
Ca adjectiv, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul (ex: majoră, majori, majore). Ca substantiv, se declină: major, majorul, majori, majorilor.
Expresii și locuțiuni
vârsta majoră — Vârsta de 18 ani, când o persoană devine majoră.
acord major — În muzică, un acord construit pe o terță mare, cu sunet vesel.
Etimologie
Din latină 'maior' (mai mare), comparativ de la 'magnus' (mare).
Se scrie corect: Se scrie 'major', nu 'majjor' sau 'maior' (când este adjectiv). Atenție: 'maior' este forma substantivală pentru gradul militar, dar se scrie cu 'i'.