luciusubstantiv
lu-ciu
Definiții
substantiv neutru
1Strălucire netedă și luminoasă a unei suprafețe, aspect lucios.
„Luciul parchetului proaspăt lustruit se reflecta în lumină."
substantiv neutru
2Pată sau zonă lucioasă pe o suprafață, adesea pe apă sau pe gheață.
„Pe drum, un luciu de gheață îi făcea pe șoferi să fie atenți."
substantiv neutru
3Strat subțire și lucios de substanță aplicat pe o suprafață.
„Mobila avea un luciu de lac care o făcea să pară nouă."
Gramatică
Substantiv neutru, singular; pluralul este 'lucie' (rar folosit).
Antonime
matitateopacitate
Expresii și locuțiuni
a da luciu — a lustrui, a face să strălucească
luciu de apă — suprafața netedă și strălucitoare a apei
Etimologie
Din latină 'lucidus' (luminos, strălucitor), prin intermediul slavonului sau direct din română veche.
Se scrie corect: Se scrie 'luciu', cu 'iu' la final, nu 'lucu' sau 'luciiu'.