lebădăsubstantiv
le-bă-dă
Definiții
substantiv feminin
1Pasăre mare de apă, cu gâtul lung și arcuit, cu pene albe, considerată simbol al grației și eleganței.
„Lebăda înoată lin pe lacul din parc."
substantiv feminin
2Persoană sau lucru considerat elegant, grațios, de o frumusețe aparte.
„Baletul ei era o adevărată lebădă pe scenă."
Gramatică
La plural, forma articulată este 'lebedele'. Se folosește și forma diminutivală 'lebăduță'.
Sinonime
pasărelebăduțăcântăreață (în expresii poetice)
Expresii și locuțiuni
cântec de lebădă — Ultima operă sau ultima realizare importantă a unui artist, considerată cea mai frumoasă.
gât de lebădă — Gât lung și elegant, asemănător cu al lebedei.
Etimologie
Din slavă (veche) 'lebedь', probabil prin intermediul limbilor slave de sud.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'b', nu 'lebada' sau 'lebadă'. Atenție la diacritice: lebădă, nu lebada.