iubitoradjectiv
iu-bi-tor
Definiții
adjectiv
1Care iubește, care are sentimente de iubire față de cineva sau ceva; plin de iubire, afectuos.
„Este un tată iubitor și grijuliu."
adjectiv
2Care are o pasiune sau o plăcere deosebită pentru ceva; amator, pasionat.
„Este un iubitor de artă și literatură."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: iubitoare; plural feminin: iubitoare. Poate fi folosit și ca substantiv (ex: un iubitor de muzică).
Expresii și locuțiuni
iubitor de libertate — persoană care prețuiește și apără libertatea
iubitor de adevăr — persoană care caută și respectă adevărul
Etimologie
Din verbul a iubi + sufixul -tor, moștenit din latină sau format în română.
Se scrie corect: Se scrie cu 'iu' la început, nu 'iu' cu 'e' (nu 'iebitor'). Atenție la forma feminină: iubitoare (nu iubitoare cu 'ă' la final? corect este iubitoare).