iordăniverb
ior-dă-ni
Definiții
verb tranzitiv
1A boteza pe cineva, a-i da nume la botez (adesea cu referire la ritualul creștin).
„Preotul l-a iordănit pe copil în biserica din sat."
verb tranzitiv
2A numi, a porecli pe cineva într-un mod familiar sau ironic.
„Colegii l-au iordănit „Bătrânul” pentru că era cel mai serios."
Gramatică
Plural
a iordăni (infinitiv)
Verb de conjugarea a IV-a (tipul a iordăni). Forme: eu iordănesc, tu iordănești, el iordănește; perfect compus: am iordănit; mai mult ca perfect: iordănisem; participiu: iordănit.
Expresii și locuțiuni
a iordăni pe cineva — a boteza pe cineva, a-i da nume la botez
Etimologie
Din slavă veche, derivat de la numele propriu Iordan (râul unde a fost botezat Iisus), cu sensul de „a boteza”.
Se scrie corect: Se scrie cu „i” după „d”, nu „iordănii” – forma corectă este „iordăni” (fără dublu i).