întrupaverb
în-tru-pa
Definiții
verb tranzitiv
1A da o formă materială, concretă, unui lucru abstract; a personifica, a încarna.
„Prin comportamentul său, el întrupează curajul."
verb reflexiv
2A lua o formă corporală, a se materializa; (despre ființe supranaturale) a apărea în chip de om.
„În mitologie, zeii se întrupează adesea pentru a interacționa cu oamenii."
Gramatică
Verb de conjugarea I, cu sufixul -a. Forme: eu întrupez, tu întrupezi, el întrupează. La perfect simplu: eu întrupai. Participiul: întrupat.
Antonime
dezîntrupeazăspiritualizează
Expresii și locuțiuni
a se întrupa — a lua formă fizică, a deveni real
Etimologie
Din latină *incorporare, prin intermediul franceză incarner sau italiană incarnare, cu influența prefixului 'în-' și a cuvântului 'trup'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'î' la început și cu 'u' după 't': întrupa. Nu confunda cu 'întrupa' (cu 'î' din 'în') și 'întrupa' (cu 'u' scurt). Atenție la diacritice: î, ă.