înrodiverb
în-ro-di
Definiții
verb tranzitiv
1A face să rodească, a aduce roade; a produce, a da naștere.
„Pământul bun înrodește pomii din livadă."
verb reflexiv
2A se umple de roade, a da roade din belșug.
„Vița de vie s-a înrodit bogat anul acesta."
verb figurat
3A se înmulți, a se răspândi, a avea succes.
„Ideile bune se înrodesc în mintea tinerilor."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. Conjugare: eu înrodesc, tu înrodești, el înrodește, noi înrodim, voi înrodiți, ei înrodesc. Participiu: înrodit. Gerunziu: înrodind.
Expresii și locuțiuni
a se înrodi (de cineva/ceva) — a se umple, a se acoperi de ceva, a se înmulți
Etimologie
Din latină *in- + rodere (a roade), cu sensul de a produce roade.
Se scrie corect: Se scrie cu 'în' la început, nu 'inrodi'. Atenție la diacritice: 'î' și 'ă' nu apar în cuvânt, dar 'î' este important.