îngerescadjectiv
în-ge-resc
Definiții
adjectiv
1Care aparține îngerilor, specific îngerilor; ceresc, divin.
„Vocea ei avea o frumusețe îngerească."
adjectiv
2Figurat: foarte bun, blând, pur, plin de bunătate.
„Are o răbdare îngerească cu copiii."
Gramatică
Articulat
îngeresc (masculin singular), îngereasca (feminin singular)
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme: îngeresc (masc. sg.), îngerească (fem. sg.), îngerești (pl.)
Expresii și locuțiuni
răbdare îngerească — răbdare extrem de mare, ca a unui înger
frumusețe îngerească — frumusețe perfectă, divină
Etimologie
Din înger + sufixul -esc, după modelul slav sau latin.
Se scrie corect: Se scrie cu â (îngeresc), nu cu â din greșeală. Atenție la diacritice: îngeresc, nu 'ingeresc'.