îngâmfaverb
în-gâm-fa
Definiții
verb reflexiv
1a deveni mândru, aroganți, a se considera superior celorlalți
„Nu te îngâmfa după ce ai luat nota zece!"
verb tranzitiv
2a face pe cineva să devină mândru sau arogant
„Succesul l-a îngâmfat pe tânărul sportiv."
Gramatică
Plural
îngâmfăm, îngâmfați, îngâmfă
Verb de conjugarea I, cu forme reflexive și tranzitive. Participiul: îngâmfat. Gerunziu: îngâmfând.
Sinonime
a se mândria se semeția se înfumuraa se trufi
Antonime
a se smeria se umilia fi modest
Expresii și locuțiuni
a se îngâmfa ca un curcan — a deveni exagerat de mândru și arogant
Etimologie
Din slavă veche *gъmъfati* sau format de la 'gâmfa' (a se umfla), cu prefixul 'în-'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'â' după 'g', nu 'îngâmfa' cu 'î' după 'g' (greșit: îngîmfa).