infracționaladjectiv
in-frac-ți-o-nal
Definiții
adjectiv
1Care se referă la o infracțiune, la o faptă prevăzută de legea penală.
„Comportamentul lui a fost considerat infracțional de către judecător."
adjectiv
2Care are caracter de infracțiune; ilegal, penal.
„Fapta infracțională a fost pedepsită conform codului penal."
Gramatică
Plural
infracționali (masc.), infracționale (neutru/fem.)
Articulat
infracționalul (masc. sg.), infracționala (fem. sg.)
Adjectiv care se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme flexionare: infracțional, infracțională, infracționali, infracționale.
Expresii și locuțiuni
răspundere infracțională — obligația unei persoane de a suporta consecințele legale pentru o faptă prevăzută de legea penală
faptă infracțională — acțiune sau inacțiune care constituie o infracțiune
Etimologie
Din franceză 'infractionnel' sau din latină 'infractio' (spargere, încălcare) + sufixul '-al'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'cț' după 'infrac', nu 'infrațional' sau 'infracțional' cu 'ț' greșit. Atenție la grupul 'cți'.