independențăsubstantiv
in-de-pen-den-ță
Definiții
substantiv feminin
1Starea sau calitatea de a fi independent, de a nu depinde de altcineva sau de altceva.
„Țara și-a câștigat independența în urma luptelor pentru libertate."
substantiv feminin
2Situația unei persoane care se întreține singură și ia decizii proprii, fără a fi controlată de alții.
„După ce a început să lucreze, tânărul și-a dorit independență față de părinți."
Gramatică
Este un substantiv feminin, format cu sufixul -ență. La plural, forma este 'independențe', dar este rar folosită.
Expresii și locuțiuni
a-și câștiga independența — a deveni liber, a scăpa de sub controlul altcuiva
independență economică — capacitatea unei țări sau persoane de a se susține financiar fără ajutor extern
Etimologie
Din franceză 'indépendance', care provine din latină 'independens' (in- 'nu' + dependere 'a depinde').
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' la final, nu 'a' sau 'e'. Atenție la grupul 'en' din mijloc: independență, nu 'indipendență'.