Definiții
verb tranzitiv
1A face ceva în grabă, cu mijloace puține, fără prea multă pregătire; a improviza.
„A încropit o masă pentru musafiri din ce a găsit prin frigider."
verb tranzitiv
2A aduna sau a strânge cu greu, puțin câte puțin, pentru a obține ceva (de obicei bani sau lucruri).
„A încropit o sumă de bani pentru excursia clasei."
verb tranzitiv (regional)
3A încălzi un lichid până la o temperatură potrivită, fără să fiarbă.
„Încropește puțin laptele pentru copil."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, forma infinitivă lungă: încropire. Participiu: încropit. Conjugare: eu încropesc, tu încropești, el încropește, noi încropim, voi încropiți, ei încropesc.
Etimologie
Din slavă (veche) *kropiti (a stropi, a uda), cu prefixul în-; conferă și cuvântul 'crop' (apă fierbinte).