1A strânge sau a fixa corpul cu un corset; a îmbrăca pe cineva într-un corset.
„În trecut, femeile își încorsetau talia pentru a avea o siluetă subțire."
verb tranzitiv (figurat)
2A limita sau a constrânge libertatea de acțiune sau de exprimare a cuiva, impunând reguli stricte.
„Regulile excesive pot încorseta creativitatea elevilor."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La infinitiv lung: încorsetare. Participiu: încorsetat. Conjugare: eu încorsetez, tu încorsetezi, el/ea încorsetează.