încăpeaverb
în-că-pea
Definiții
verb intranzitiv
1A avea loc sau a putea fi cuprins într-un spațiu, a intra în ceva.
„Toate cărțile nu încăpeau în ghiozdan."
verb intranzitiv
2A se afla, a se găsi undeva, a fi cuprins într-un anumit loc.
„În acest sat încap oameni de toate vârstele."
verb intranzitiv
3A avea posibilitatea sau a fi necesar să se întâmple, a-i veni cuiva să facă ceva (în construcții impersonale).
„Nu-mi încape în gând că a plecat."
Gramatică
Verb de conjugarea a II-a (tipul a încăpea). Participiul: încăput. Gerunziu: încăpând. Imperfect: încăpeam. Conjugare neregulată la perfectul simplu: încăpui, încăpuși etc.
Sinonime
încăputa se cuprindea intraa se încadra
Expresii și locuțiuni
a nu-i încăpea cuiva în gând — a fi imposibil de crezut, de imaginat
a încăpea pe mâna cuiva — a ajunge sub controlul sau în grija cuiva
a încăpea în vorbă — a reuși să spună ceva, a avea ocazia să vorbească
Etimologie
Din latină *incapēre, din capere (a cuprinde).
Se scrie corect: Se scrie cu â după n: încăpea, nu 'incapea' sau 'încăpea' cu cratimă. Atenție la diacritice: î și ă.