împupiverb
îm-pu-pi
Definiții
verb tranzitiv
1A umple sau a îndesa ceva cu o substanță moale sau cu un material, făcând să devină umflat sau plin.
„A împupit perna cu puf."
verb reflexiv
2A se umfla, a se face umflat (despre obiecte sau părți ale corpului).
„Obrajii i s-au împupit de la frig."
Gramatică
Conjugare: a împupi, pers. 1 sg. împup, pers. 3 sg. împupează (variantă: împupează). Participiu: împupit. Gerunziu: împupind.
Expresii și locuțiuni
a împupi pe cineva — a linguși, a măguli pe cineva (sens figurat, regional)
Etimologie
Din latină *impupare, de la pupa (păpușă), cu sensul de a umple ca o păpușă.
Se scrie corect: Se scrie cu â după m: împupi, nu 'impupi'.