îmburgheziverb
îm-bur-ghe-zi
Definiții
verb reflexiv
1a deveni burghez, a adopta modul de viață, valorile sau obiceiurile clasei de mijloc (burgheziei)
„După ce a început să câștige bine, s-a îmburghezit și a renunțat la idealismul tinereții."
verb tranzitiv
2a face pe cineva să devină burghez, a influența pe cineva să adopte un stil de viață burghez
„Succesul l-a îmburghezit, făcându-l să uite de originile modeste."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, persoana a II-a singular, prezent indicativ, forma reflexivă: tu te îmburghezești. Participiul: îmburghezit. Gerunziu: îmburghezind.
Sinonime
a se burghezia se înstăria se adapta la viața de clasă mijlocie
Antonime
a se proletarizaa rămâne săraca se radicaliza
Etimologie
De la 'burghez', cu prefixul 'îm-' și sufixul '-i'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'î' la început și cu 'ghe' în interior: îm-bur-ghe-zi. Atenție la diacritice: 'îmburghezi', nu 'imburghezi'.