îmbrăcămintesubstantiv
îm-bră-că-min-te
Definiții
substantiv feminin
1Totalitatea obiectelor de îmbrăcat, hainele pe care le poartă o persoană.
„În dulapul meu am multă îmbrăcăminte de iarnă."
substantiv feminin
2Stratul exterior care acoperă și protejează ceva (de exemplu, îmbrăcămintea unui cablu).
„Îmbrăcămintea cablului electric este deteriorată."
Gramatică
Este un substantiv feminin, cu pluralul îmbrăcăminți. Forma articulată hotărât la singular este îmbrăcămintea.
Sinonime
haineveșmintevestimentațiestraie
Expresii și locuțiuni
îmbrăcăminte de protecție — Haine speciale care protejează corpul de pericole (foc, chimicale etc.).
Etimologie
Din verbul a îmbrăca (derivat din brâu) + sufixul -minte.
Se scrie corect: Se scrie cu â după îm- și cu ă în interior: îmbrăcăminte. Greșeală frecventă: 'îmbrăcăminte' cu 'î' în loc de 'â' după 'br'.