iconografsubstantiv
i-co-no-graf
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care pictează icoane, respectând regulile tradiționale ale artei bizantine.
„Iconograful a pictat icoana Maicii Domnului pentru biserica din sat."
substantiv masculin
2Specialist în studiul icoanelor și al iconografiei (știința care analizează simbolurile și temele din artă).
„La muzeu, un iconograf ne-a explicat semnificația culorilor din icoanele vechi."
Gramatică
Se folosește și forma feminină 'iconografă' (plural 'iconografe').
Sinonime
pictor de icoanezugrav de biserici
Etimologie
Din franceză 'iconographe', care provine din greaca veche 'eikōn' (imagine) și 'graphō' (a scrie, a desena).
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' la început, nu 'econograf'. Atenție la grupul 'graf' (cu 'f', nu 'ph').