huruit - definiție, sinonime, exemple

DEX › huruit

huruitsubstantiv

hu-ru-it

Definiții

substantiv neutru

1Zgomot surd și prelungit, produs de un vehicul, de o mașină sau de alte obiecte în mișcare; huruitură.

„Se auzea huruitul trenului de la distanță."

Gen

neutru

Număr

singular

Plural

huruituri

Articulat

huruitul

Substantiv provenit din verbul 'a hurui'. Are forme de plural, dar este folosit mai des la singular.

huruiturăzgomotbubuittunetvuiet

liniștetăcere

Din verbul 'a hurui', probabil de origine onomatopeică, imitând zgomotul surd.

Se scrie corect: Se scrie cu 'h' la început și cu 'u' după 'r': huruit, nu 'huruit' sau 'hurut'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.