holocaustsubstantiv
ho-lo-ca-ust
Definiții
substantiv neutru
1Masacru în masă, exterminare sistematică a unui popor sau grup etnic, religios ori politic.
„Holocaustul evreilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost o tragedie imensă."
substantiv neutru
2Jertfă adusă prin foc, ardere completă a unei victime (în sens istoric sau religios).
„În antichitate, holocaustul era o ofrandă arsă în întregime pe altar."
Gramatică
Se scrie cu h inițial, nu cu f. Este un substantiv comun, dar când se referă la genocidul evreilor din al Doilea Război Mondial, se scrie adesea cu majusculă: Holocaustul.
Sinonime
genocidmasacruexterminareucidere în masă
Expresii și locuțiuni
Holocaustul (cu majusculă) — Genocidul sistematic al evreilor și altor grupuri de către naziști în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Etimologie
Din franceză holocauste, care provine din grecescul holokauston („ardere completă”), compus din holos („tot”) și kaustos („ars”).
Se scrie corect: Se scrie corect „holocaust”, cu h și cu c, nu „holocost” sau „holocast”. Atenție la grupul de litere „au” din final: holocaust, nu holocost.