harnașamentsubstantiv
har-na-șa-ment
Definiții
substantiv neutru
1Totalitatea curelelor, a chingilor și a altor accesorii folosite pentru a înșeua și a înhăma un cal sau alt animal de tracțiune.
„Călărețul a verificat harnașamentul înainte de a porni la drum."
substantiv neutru
2La figurat, echipament sau unelte necesare pentru o anumită activitate.
„Muncitorii și-au pregătit harnașamentul pentru reparații."
Gramatică
Se folosește frecvent la plural, mai ales în contexte referitoare la echipament.
Expresii și locuțiuni
a-și lua harnașamentul — a-și pregăti echipamentul sau uneltele necesare pentru o activitate
Etimologie
Din maghiară harnasament, derivat din harnas (ham, curea).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ș' după 'r' și cu 'a' după 'ș': harnașament. Atenție să nu confunzi cu 'harnașament' (greșit) sau 'harnașament' (greșit).