grațiasubstantiv
gra-ți-a
Definiții
substantiv feminin
1Farmec, gingășie și eleganță în mișcări sau în purtare; atractivitate.
„Dansatoarea se mișca cu multă grație pe scenă."
substantiv feminin
2În religie, dar divin, milă sau iertare acordată de Dumnezeu.
„Credincioșii se roagă pentru grația divină."
substantiv feminin
3În mitologia greacă, una dintre cele trei zeițe ale farmecului și frumuseții (Caritele).
„Grațiile erau considerate protectoare ale artelor."
Gramatică
Forma articulată hotărât: grația; articulat nehotărât: o grație. Se folosește adesea cu sens abstract.
Sinonime
farmeceleganțăgingășieșarmdelicatețe
Antonime
stângăciegrosolănievulgaritate
Expresii și locuțiuni
a avea grație — a fi elegant și plin de farmec în comportament
grație lui/ei — datorită lui/ei, mulțumită lui/ei
Etimologie
Din latină gratia, prin intermediul franceză grâce.
Se scrie corect: Se scrie cu â (nu cu î) și cu ție la final: grație, nu grație. Atenție la diacritice: grația (cu â și ă).