glicinăsubstantiv
gli-ci-nă
Definiții
substantiv feminin
1Plantă cățărătoare cu flori mov, parfumate, care cresc în ciorchini, folosită pentru decorarea pereților și a gardurilor.
„Glicina din grădină a înflorit și miroase minunat."
substantiv feminin
2Aminoacid neesențial, component al proteinelor, important pentru funcționarea sistemului nervos.
„Glicina este folosită în medicină pentru calmarea stresului."
Gramatică
Se scrie cu i după c, nu cu â. La plural, articulat: glicinele.
Sinonime
viță-de-movliană
Expresii și locuțiuni
a se urca ca glicina — a se cățăra cu ușurință, a se agăța de ceva
Etimologie
Din franceză glycine, care provine din grecescul glykys (dulce), referindu-se la gustul dulce al aminoacidului.
Se scrie corect: Se scrie glicină, nu glicină cu â. Atenție la i după c: glicină, nu glicină.