ghiocelsubstantiv
ghio-cel
Definiții
substantiv masculin
1plantă mică cu flori albe, în formă de clopoțel, care apare primăvara devreme, adesea sub zăpadă; simbol al primăverii
„Am găsit primii ghiocei în pădure, lângă zăpadă."
substantiv masculin
2floarea acestei plante
„Ea a cules un ghiocel și l-a pus în vază."
Gramatică
Se declină ca un substantiv masculin cu articol nehotărât: un ghiocel, doi ghiocei. Pluralul este neregulat: ghiocei (nu ghioceli).
Sinonime
viorea de zăpadăclopoțel de primăvară
Expresii și locuțiuni
a fi primul ghiocel — a fi primul semn al primăverii sau a fi cel mai timpuriu într-un domeniu
Etimologie
Din slavul vechi sau bulgar, probabil legat de cuvântul pentru 'ghioc' (plantă), cu sufixul diminutival '-el'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'gh' la început, nu 'giocel'. Atenție la plural: ghiocei, nu ghioceli.