gerunziusubstantiv
ge-run-ziu
Definiții
substantiv neutru
1Formă nepersonală a verbului, care exprimă o acțiune în desfășurare, având terminația -ând sau -ind (ex: citind, mergând).
„În propoziția „Vorbind cu el, am înțeles problema”, cuvântul „vorbind” este la gerunziu."
substantiv neutru
2În gramatica tradițională, modul verbal care arată o acțiune simultană cu acțiunea verbului principal.
„Gerunziul se folosește adesea cu prepoziția „pe” pentru a forma o construcție verbală (ex: „pe când citeam”)."
Gramatică
Se formează de la infinitivul verbului, prin înlocuirea terminației -a cu -ând (a citi → citind) sau -e/-i cu -ind (a merge → mergând, a veni → venind). Este invariabil ca formă, dar poate avea forme compuse (ex: fiind citit).
Sinonime
mod verbalformă verbală nepersonală
Expresii și locuțiuni
pe gerunziu — Construcție verbală care exprimă o acțiune în desfășurare, folosită cu prepoziția „pe” (ex: „pe înțelesul tuturor”).
Etimologie
Din latină gerundium, prin intermediul franceză gérondif.
Se scrie corect: Se scrie „gerunziu”, nu „gerunțiu” sau „gerunziu” cu „j” greșit. Atenție la terminațiile -ând și -ind, nu -înd.