gentilic - definiție, sinonime, exemple

DEX › gentilic

gentilicsubstantiv

gen-ti-lic

Definiții

substantiv neutru

1Cuvânt care indică apartenența cuiva la un popor, la o națiune sau la o regiune; nume de locuitor (ex: român, francez, bucureștean).

„În lecția de geografie, am învățat gentilicele pentru locuitorii din fiecare țară."

adjectiv

2Care se referă la un popor sau la o națiune; care exprimă originea etnică sau geografică.

„Termenul gentilic 'român' arată originea etnică a unei persoane."

Gen

neutru

Număr

singular

Plural

gentilice

Articulat

gentilicul

La plural: gentilice. Adjectival, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.

etnonimnume de locuitor

nume gentilic — Nume care indică originea etnică sau geografică a unei persoane.

Din franceză 'gentilice', care provine din latină 'gentilicius', derivat din 'gens' (neam, popor).

Se scrie corect: Se scrie cu 'c' la final, nu 'gentilich' sau 'gentilicc'. Atenție la silabație: gen-ti-lic.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.