frunzarsubstantiv
frun-zar
Definiții
substantiv neutru
1Loc umbros acoperit de frunze, adăpost natural format din crengi și frunziș.
„Copiii s-au ascuns într-un frunzar la marginea pădurii."
substantiv neutru
2Adăpost simplu făcut din ramuri cu frunze, folosit de oameni sau animale pentru a se proteja de soare sau ploaie.
„Ciobanul și-a construit un frunzar pentru a se odihni la amiază."
Gramatică
Pluralul este frunzare, iar articulat hotărât la singular este frunzarul. Se folosește frecvent cu sensul de adăpost vegetal.
Sinonime
adăpostumbrișstânacort vegetal
Antonime
câmp deschisluminiș
Expresii și locuțiuni
a se ascunde la frunzar — a se ascunde într-un loc umbros, acoperit de frunze
Etimologie
Din frunză + sufixul -ar.
Se scrie corect: Se scrie frunzar, cu 'z', nu 'frunsar'. Atenție la diacritice: frunzar (nu 'frunzăr').