frișcăsubstantiv
friș-că
Definiții
substantiv feminin
1Smântână bătută până devine spumoasă, folosită ca desert sau ca decor pentru prăjituri.
„Am pus frișcă pe tortul de ciocolată."
Gramatică
Se folosește adesea la singular, dar pluralul este frișcuri. Atenție la forma articulată: frișca (nu frișcă).
Sinonime
smântână bătutăspumă de lapte
Expresii și locuțiuni
a-i plăcea cu frișcă — A-i plăcea foarte mult, în mod exagerat.
Etimologie
Din franceză 'fraise' (căpșună) sau din germană 'frisch' (proaspăt), dar sensul actual provine din italiană 'fresca' (proaspătă).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ș' și 'ă' la final: frișcă, nu 'frisca' sau 'frișka'.