fortsubstantiv
fort
Definiții
substantiv neutru
1Construcție militară întărită, folosită pentru apărare.
„Soldații s-au refugiat în fort pentru a se proteja de atac."
substantiv neutru
2Loc întărit natural sau artificial, folosit ca punct strategic.
„Fortul de pe deal oferea o vedere excelentă asupra văii."
Gramatică
Se folosește frecvent în contexte istorice sau militare.
Expresii și locuțiuni
a se face fort — a se preface, a simula
Etimologie
Din franceză 'fort', latină 'fortis' (tare, puternic).
Se scrie corect: Se scrie 'fort', nu 'forte' (care este adverb muzical).